La 13 februarie 1990 s-a ţinut şedinţa de lucru privind alegerea "organelor de conducere" ale Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. Cu această ocazie s-a decis formarea unui Birou Executiv, care avea în componenţă 21 de membrii: un preşedinte, 5 vicepreşedinţi, un secretar şi 14 membrii. Ion Iliescu a fost ales preşedinte, Ion Caramitru, Cazimir Ionescu, Karoly Kiraly, Radu Câmpeanu şi Ion Mânzatu vicepreşedinţi, iar Dan Marţian secretar.
Despre ce făcuseră noii lideri ai României în ultimii cinci ai regimului comunist se ştiau puţine lucruri în 1990, ca şi acum! La unison susţin că au fost propulsaţi în fruntea statului datorită "condiţiilor specifice" ale Revoluţiei, sau că noii lideri s-au "născut în focul Revoluţiei", după formula făcută "clasică" de Ion Iliescu. Ulterior, unii şi-au "revizuit şi adăugit" biografiile, după cerinţele vremurilor noi. Unele "aspecte" au fost trecute sub tăcere, altele scoase în faţă. De pildă, alura de disident, opozant, contestatar al lui Ceauşescu nu putea lipsi din CV-ul noilor elite, la fel cum imediat după 23 august 1944 dădea bine o "carieră" de "ilegalist" comunist.
Ion Iliescu - carismă şi predestinare
De la primul discurs public, Ion Iliescu a provocat telespectatorilor o pătimaşă dragoste la prima vedere. L-au votat ca preşedinte al României 85,07% din cei care s-au prezentat la urne în alegerile din 20 mai 1990. Cum şi de ce?
Biografia lui Ion Iliescu este a unui activist de partid dintr-o a doua generaţie. Mai greu decât toate calităţile ce i le-ar fi putut detecta cadriştii, a atârnat în balanţă "originea socială": părinţi ilegalişti.
ORIGINE MAI MULT DECÂT SĂNĂTOASĂ
Tatăl, Alexandru Iliescu, absolvent al şcolii de arte şi meserii din Olteniţa, aderase în 1931 la programul stângii comuniste cu sincer entuziasm. Şomer fiind, a făcut parte din
