* Tovarasul maistru de atelier pe care l-am avut la scoala, printr-a sasea, si care pretindea sa-i spunem "tovarasul maestru", ne-a initiat in minunata lume a traforajului. Ce ne-a invatat el - si ce ne-au invatat ulterior diversi alti maestri (asa era moda pe vremea aia, poate mai tineti minte: indiferent de profilul clasei, chiar daca eram la mate-fizica, faceam ore de atelier, pentru a avea si o specializare in lacatuserie, sudura etc.) ne-a ramas in minte. Si astazi, cind ne mai intilnim cu fostii colegi, depanam amintiri si stam de vorba despre cele invatate atunci. Unul dintre ei, chirurg, spunea ca n-ar putea opera daca n-ar fi invatat in scoala sa faca la traforaj suporturi pentru ziare si reviste. De fiecare data cind il preda pe Shakespeare, o fosta colega, devenita cadru universitar la Litere, isi aminteste de marcarea cu zgirieciul si debitarea cornierului cu fierastraul metalic, in vreme ce citiva fosti colegi dintr-o clasa paralela n-ar fi putut deveni specialisti la Microsoft, in SUA, daca n-ar fi stiut sa sudeze grilaje si suporturi pentru bradul de Craciun. Pesemne ca, la angajare, Bill Gates le-o fi cerut sa monteze o usa din tabla, pentru un cumatru de-al lui. Mult ne-a folosit si noua invatatura din scoala, de la orele de atelier: intii, in facultate, cind indreptam cu ciocanul razele laser sau cind luam frumos din pila atomii mai colturosi sau cu asperitati. Chiar si acum, cind cautam o idee de poanta la vreun text, ne amintim de cuvintele maistrului, "fierastraul cu dintii spre tine si menghina la inaltimea cotului". Cum ne amintim de menghina, cum ne vine ideea. * Pare absolut clar ca e nevoie pe lume si chiar in Romania de mestereala, de meserie. Stiti de ce am scris despre asta? Fiindca am urmarit la televizor acum vreo doua seri, la Observatorul de pe Antena lui Felix, faza cu turnul de apa de la Vaslui, demolat prin - cica! - implozie contr