Decizia surpriză a Băncii Naţionale de a reduce rezervele minime la valută de la 25% la 20%, prin care eliberează băncilor peste 1 mld. euro, este interpretată de analişti ca un semnal pentru încurajarea creditării şi indirect a economiei.
În general, creditele în valută sunt văzute ca o alternativă pentru susţinerea investiţiilor sau achiziţiilor imobiliare.
"Vedem decizia BNR ca pe o încercare de a sprijini creşterea economică pe fondul acumulării unor presiuni inflaţioniste care limitează posibilitatea reducerii dobânzii-cheie", comentează Eugen Sinca, analist în cadrul BCR. BNR a menţinut dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, nivel la care a îngheţat din mai anul trecut.
La rândul său, Florian Libocor, economistul-şef al BRD, consideră că banca centrală încearcă să transmită un mesaj pozitiv. Melania Hăncilă de la Volksbank consideră că băncile vor fi stimulate astfel să devină mai agresive la creditare şi vor coborî dobânzile.
O altă posibilă interpretare - BNR pregăteşte terenul pentru o nouă emisiune de obligaţiuni în valută a Finanţelor, aşa cum a mai făcut în 2009.
Oricum, oferta mai mare de euro pe piaţă ar trebui să se vadă şi în curs. Totuşi, după anunţul deciziei, cursul nu a reuşit să găsească o direcţie clară, jucătorii având opinii diferite despre mişcarea BNR.
Decizia surpriză a Băncii Naţionale de a reduce rezervele minime la valută de la 25% la 20%, prin care eliberează băncilor peste 1 mld. euro, este interpretată de analişti ca un semnal pentru încurajarea creditării şi indirect a economiei.
În general, creditele în valută sunt văzute ca o alternativă pentru susţinerea investiţiilor sau achiziţiilor imobiliare.
"Vedem decizia BNR ca pe o încercare de a sprijini creşterea economică pe fondul acumulării unor presiuni inflaţioniste care limitează posibilitatea reducerii dobânzii-cheie", comentează E
