E greu de crezut că tronul "Regelui muzicii pop", rămas liber după moartea lui Michael Jackson, va mai putea fi ocupat de altcineva, pentru că astăzi noţiunea de "supervedetă" e schimbată din temelii, iar cultura pop începe uşor-uşor să fie şi ea atinsă de influenţele unei epoci electronizate. Industria muzicală se întreabă dacă vreun alt cântăreţ, cum a fost Michael Jackson, care a vândut peste 750 de milioane de discuri în lumea întreagă, a pus bazele producţiei moderne a videoclipului şi care, chiar şi după moarte, e mai ascultat decât oricând, face bani şi ţine de zile întregi prima pagină a ziarelor de pretutindeni, ar putea să mai apară şi să domine cultura pop încât să fie încoronat ca noul rege al acesteia.
Însuşi conceptul de "superstar", aşa cum a fost considerat Michael, s-a schimbat mult în ultimul deceniu, care e dominat de playere mp3 şi de emisiuni ca "Star Academy", scrie AFP.
"Michael Jackson nu este doar regele muzicii pop, este ultimul rege al muzicii pop", afirmă cu convingere cantautorul scoţian Nick Currie sau Momus, pe numele său de scenă. El crede că dominaţia actuală a culturii "numerice" i-a transformat pe consumatorii de muzică într-un public redus şi fragmentat, iar marii cântăreţi în viaţă, ca Paul McCartney, Madonna, Mick Jagger sau Bono, vor fi plânşi după moarte de milioane de admiratori ai lor, care vor regreta că lumea muzicii veritabile se micşorează tot mai mult.
COMBINAŢIE RARĂ
Momus îl mai descrie pe Michel ca pe acea "combinaţie rară de talent, de muncă titanică şi de excentricitate".
Scott Plagenhoef, redactor-şef la Pitchfork, o revistă muzicală foarte influentă cu sediul în Chicago, reaminteşte la rândul său că industria muzicală se afla într-o stare deplorabilă înainte de apariţia lui Michael Jackson şi că aceasta a fost salvată de succesul colosal al albumului "Thrill
