Întârzieri cu sutele de minute, trenuri mai pline cu vânzători ambulanți și cerșetori decât cu turiști, condiții degradante pentru persoanele cu dizabilități, bătrâni obligați să-și facă nevoile în pungă, coridoare transformate în fumoar… Acestea sunt condițiile pe care un călător trebuie să le îndure pentru a ajunge pe Litoral, cu trenurile ministrului Fenechiu. Sursa: VLAD TEODORESCU

În Gara de Nord, ca la talcioc

Calvarul trecerii prin principala poartă feroviară a Bucureștiului începe încă din stradă. Cei care sunt conduși la tren de familie și sosesc cu mașina trebuie musai să apeleze la parcagii din fața gării. Aflați și câte trei pe zece locuri de parcare, semn că afacerea merge din plin chiar sub nasul forțelor de ordine, aceștia câstigă câte 20-50 de mii pe … volan de mașină parcată, în funcție de zi și de oră. Și cum nimeni nu stă mai mult de câteva minute, locurile se eliberează des, făcându-le mai rentabile decât cele din centrul Bucureștiului.

Ajuns în gară, după ce ocolești cei câțiva maidanezi plictisiți, dar mândri că au ajuns emblema Capitalei, trebuie să te strecori pe marginea căii de acces fiindcă în mijloc s-a deschis un fel de bazar. Tarabele înghesuite cât mai multe, una în alta, oferă călătorului grăbit ochelari de soare care te lasă fără vedere, zdrăngănele de atârnat la gât, brățări “vindecătoare”, pălăriuțe, “muțunachi” pentru copii și alte nimicuri considerate, probabil, de maximă necesitate de către cei care au aprobat așa ceva în mijlocul gării. Asta în timp ce singurul magazin civilizat, de suveniruri, e aproape pustiu la capătul peroanelor.

Între două trenuri și o cumpărătură din bazar, până și maidanezii par plictisiți în Gara de Nord

Bagajistul Gică

E slab spre jigărit, dar, îmbrăcat la “patru ace”, adică o cravată cu model „asortată” la cămașa albastră în carouri ca o față de m