Pe străzile Clujului interbelic circula, în urmă cu aproape o sută de ani, legenda unei familii cu zece gemeni. De-a lungul anilor, oraşul de sub Feleac a adunat zeci de legende mai mult sau mai puţin credibile. Cele mai importante dintre acestea au fost strânse într-o carte, care va fi pusă în vânzare la un preţ modic.
Una dintre cele mai atrăgătoare poveşti ale volumului realizat de istoricul Tudor Sălăgean şi arhivistul Vasile Lechinţan, intitulată „Legendele Clujului“, pune în lumină o familie de clujeni cu 12 membri.
Vasile Lobonţiu, birjar de ocupaţie şi grădinar în orele libere, s-a căsătorit în 1930 cu „o modestă fată de ţaran“. Locuiau pe o străduţă din centrul Clujului, unde femeia a dat naştere unui număr de zece gemeni, născuţi consecutiv, câte doi.
Doi băieţi s-au născut pe când regele Ferdinand împlinea 60 de ani, iar alţii doi s-au născut în ziua în care Iuliu Maniu venise în fruntea ţării. Povestea familiei Lobonţiu e posibil să fi fost, însă, doar invenţia unui gazetar al vremii, deoarece nu există nicio urmă care să ducă la cei zece gemeni, de aici şi motivul pentru care istorisirea a fost trecută între legende.
Problemele judiciare se rezolvau cu pumnul
Numeroasele legende ale Clujului vorbesc despre tunelele subterane, când judele Ioan Linczigh salvează oraşul, dar şi despre faptul că Decebal ar fi murit la Cluj, iar în anul 235 oamenii se închinau, aici, zeilor greci.
Mai apropiată de zilele noastre este, însă, perioada când problemele judiciare ale clujenilor erau rezolvate prin bătăi publice. În 1300, după epuizarea tuturor formelor legale în rezolvarea unor probleme judiciare, clujenii ieşeau în public şi se luptau. Cel care avea să câştige urma să aibă dreptate.
„Dacă nu aveau destule dovezi pentru a contesta anumite acuzaţii, tot ce le mai rămânea de făcut era să se bată“, ne-a povestit istoricu