Acesta era numele purtat intre Renaştere şi inceputul secolului al XIX-lea de colecţiile celor care aveau destul loc de depozitare, dar şi de expunere a tot felul de obiecte ce exprimau un anume gust pentru inedit şi heteroclit. Puteau fi văzute acolo medalii, antichităţi, animale impăiate, scoici, insecte, cochilii, ierbare şi chiar opere de artă.
Acesta era numele purtat intre Renaştere şi inceputul secolului al XIX-lea de colecţiile celor care aveau destul loc de depozitare, dar şi de expunere a tot felul de obiecte ce exprimau un anume gust pentru inedit şi heteroclit. Puteau fi văzute acolo medalii, antichităţi, animale impăiate, scoici, insecte, cochilii, ierbare şi chiar opere de artă.
Se spune că au jucat un rol esenţial in dezvoltarea ştiinţelor, mai ales prin difuzarea cataloagelor ilustrate, care permitea savanţilor să cunoască noutăţi aflate departe de ei. Unele mai păstrau urme de superstiţie şi eres. Erau expuse mostre de sănge de dragon sau scheletele unor animale mitologice ori imaginare precum unicornul. Prefer cuvăntul inorog.
Cel mai vechi cabinet de curiozităţi pare a fi cel al lui Ole Worm (1588-1654), al cărui inventar a fost publicat cu mare succes in 1655. Cel aparţinănd lui Honore dâUrfe a rezistat pănă in zilele noastre şi este incă frecventat de evaluatorii de obiecte preţioase. Sir Hans Sloane a făcut din cabinetul său de curiozităţi germenele unei instituţii celebre, British Museum.
Conţinutul era organizat in căteva grupe distincte, al căror nume latin ne spune destul de mult pentru a nu face apel la explicaţii mai detaliate: "artificialia", "naturalia", "exotica", "scientifica".
Cabinetele de curiozităţi au fost inlocuite de instituţii oficiale, in primul rănd de muzee, dar şi de tradiţionalele colecţii particulare, incă importante in domenii precum entomologia (care se ocupă de