Desemnarea ca viitor premier politic a lui Adrian Nastase, in cazul in care PDSR va cistiga alegerile generale, pare a reiesi dintr-un calcul destul de perfid, dar profitabil electoral Comitetul Director al PDSR l-a desemnat, miercuri, pe prim-vicepresedintele partidului, Adrian Nastase, ca viitor premier in cazul unui succes al partidului la alegerile generale din luna noiembrie. O decizie pe cit de importanta pentru PDSR, pe atit de previzibila pentru opinia publica. "PDSR este adeptul unui premier politic, care sa aiba puterea si autoritatea de a conduce un guvern si care sa-si asume responsabilitatea guvernarii", spunea Ion Iliescu membrilor partidului si reprezentantilor presei, inaintea propunerii. O afirmatie corecta, fara doar si poate. Interesant este insa ca, pentru prima data, PDSR isi leaga sperantele de mandatul unui premier politic. Primul premier de acest fel a fost Petre Roman, membru in conducerea FSN in 1990, dar care a fost inlaturat in forta tot de Ion Iliescu, in toamna anului 1991, exact in momentul in care actualul lider al PD dadea semne indubitabile ca, in pas cu omologii sai de atunci din Ungaria, Polonia sau Cehia, vrea sa inceapa reforma. Ceilalti doi prim-ministri care i-au urmat - Theodor Stolojan si Nicolae Vacaroiu - nu erau, cel putin cit timp au fost in functie, membri de partid. De unde aceasta dorinta brusca a PDSR de a-si asuma politic, in mod total, raspunderea treburilor executive din tara? Acest mod de a aborda guvernarea este, in principiu, corect. De altfel, asa se intimpla in toate statele avansate democratic din lume. La noi insa, cu exceptia incercarilor esuate Roman, Ciorbea si Vasile, nu s-a intimplat asa. Singurii premieri schimbati firesc, adica imediat dupa alegeri, sint, pina acum, doar cei neinregimentati politic, putindu-l include aici si pe Mugur Isarescu, in varianta in care nu va ramine premier si dupa acest man