„Adevărul“ vă explică teoria reflectorului poliedric, aplicată la Revoluţie. Începând din seara de 22 decembrie, pe staţiile de radiolocaţie ale Armatei au început să apară zeci de ţinte aeriene, care păreau a fi elicoptere grupate în formaţiuni de atac.
Deşi au avut un rol crucial în „diversiunea teroristă", fenomenele care au dominat spaţiul aerian al României în perioada 22-25 decembrie 1989 reprezintă unul dintre aspectele mai puţin mediatizate ale Revoluţiei.
Este vorba despre simularea unui atac aerian de mare amploare care a bulversat total Armata, a alimentat panica şi a susţinut scenariul existenţei teroriştilor.
Începând din seara de 22 decembrie, pe staţiile de radiolocaţie ale Armatei au început să apară zeci de ţinte aeriene, care, după toate aparenţele, păreau a fi elicoptere grupate în formaţiuni de atac.
Antologice rămân imaginile din seara de 22 decembrie, când generalul Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei, vorbeşte la telefon cu generalul Mircea Mocanu, şeful Comandamentului Apărării Antiaeriene a Ţării (CAAT).
Guşă: „Tovarăşu' Mocanu, dumneata eşti cu toate staţiile radar în funcţiune? Cum dracu' apar elicoptere? Ai doborât ceva până acum? Opt bucăţi? De unde au venit astea, domnule? Din interior? Extraordinar! Deci nimic n-a intrat din afară. Totul din interior, e clară treaba. Alertă totală peste tot, că ăştia au fost nişte demenţi. Au avut în interior, noi n-am ştiut, şi acum au plecat la acţiune... Or fi avut subteran pe undeva, nu ştie nimeni.
Generalul Ştefan Guşă a căzut pradă diversiunii radioelectronice Foto: agerpres
Le-au scos şi au început să acţioneze. Nebunii ăştia care... demenţi". 1.300 de ţinte aeriene cu caracteristici de zbor asemănătoare elicopterelor au fost descoperite de aparatele radar în perioada 22-25 decembrie.
Acestea au evoluat în special în
