Includerea sau nu a celor 490.000 de români stabiliţi în străinătate în cvorumul pentru validitatea referendumului din 29 iulie a devenit temă de dispută între liderii politici.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, susţine că românii din străinătate nu fac parte din listele electorale permanente şi ca urmare nu sunt luaţi în calcul la stabilirea cvorumului.

„Îi numărăm şi îi trimitem Curţii, şi spunem: nu fac parte din cvorum", a fost soluţia indicată de Antonescu Guvernului Ponta. În acest context, Antonescu a adăugat că premierul Victor Ponta pare „ameninţat şi intimidat" în ultimele zile.

În schimb, preşedintele suspendat Traian Băsescu a afirmat, ieri, că românii stabiliţi în străinătate ar trebui adăugaţi la cifra de 18.292.464 anunţată oficial de Ministerul de Interne înainte de referendum.Premierul Victor Ponta nu s-a amestecat în această dispută, afirmând că judecătorii Curţii Constituţionale vor decide dacă românii din străinătate sunt incluşi sau nu în cvorum. Controversa politică a apărut după ce Curtea Constituţională a trimis la Monitorul Oficial o erată la o decizie a Curţii. Potrivit acestei completări, românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul pentru referendum.

Această precizare a lipsit din prima formă a deciziei trimise de CCR la Monitorul Oficial dintr-o „eroare materială".

Chiar şi această erată a Curţii a fost contestată din interiorul instituţiei. Judecătorul Ion Predescu a susţinut că decizia ar fi fost luată în prezenţa a doar cinci judecători, în condiţiile în care legea CCR prevede un cvorum de două treimi, adică şase din nouă.

Intraţi şi ieşiţi din cvorum

Modificarea regulilor în ceea ce-i priveşte pe românii din străinătate în funcţie de interesul politic al partidelor aflate la putere nu este o noutate.În 2008, după introducerea votului uninominal, Guvernul Tăriceanu a modificat