Drahma, moneda greaca, are o istorie de peste 3000 de ani. A fost moneda cu cea mai mare arie de circulatie din lume in timpul lui Alexandru cel Mare. Dupa reintroducerea monedei in 1832, toate "aventurile" moderne ale drahmei grecesti s-au incheiat prost. Exceptia a reprezentat-o renuntarea la drahma in favoarea euro in 2001, dar si acest capitol din istoria Greciei tocmai se rescrie, noteaza David Kotok pe blogul FinancialSense

Cea mai puternica hiperinflatie din Grecia a avut loc in perioada celui de- al doilea razboi mondial. Cresterea preturilor in perioada ocupatiei naziste a Greciei a atins cote dificil de imaginat astazi, la un moment dat grecii toparind bancnota de 100 de miliarde de drahme.

Dupa al doilea razboi mondial, grecii au facut o operatiune de denominare, schimband o drahma noua pentru fiecare 1000 de drahme vechi. Dupa 1973, si noua drahma se devaloriza constant, cursul ei in fata dolarului SUA ajungand la 400 de unitati pentru un dolar ( de la un curs de 30 drahme/dolar in 1954). In 2001, cand Grecia a aderat zona euro, rata de schimb oficiala a fost de 340 drahme pentru 1 euro.

Va exista o "noua" drahma? Daca da, cum va arata?

Banii au cateva caracteristici de baza: mijloc de schimb (intermediar al schimburilor), masura a valorii (etalon al preturilor), mijloc de economisire si acumulare (activ de rezerva) si mijloc de plata

Nimic din istoria greaca moderna sugereaza ca o drahma de tip nou va "bifa" oricare dintre aceste caracteristici. Istoria moderna a Greciei este una a inflatiei.

Desigur, orice nou guvern grec poate "forta" cetatenii sai sa accepte noua drahma ca plata a obligatiilor emise de catre respectivul guvern. Argentina a impus si ea un curs fix al pesos-ului de 1:3 in fata dolarului, chiar daca economia a avut de suferit multa vreme de atunci incolo. In anii `90 peso-ul (moned