Un calcul făcut de Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR), la finalul săptămânii trecute, indica un deficit de 60.000 de locuri de cazare în căminele studenţeşti din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Problema ofertei subdimensionate nu este însă nouă. Sursa: Călin Ilea
În ultimul deceniu, cu fiecare început de an universitar, facultăţile au fost în imposibilitatea de a răspunde cererilor de cazare ale studenţilor.
În noiembrie se eliberează locuri
O problemă cu care se confruntă universităţile este că studenţii cer locuri în cămine, dar după o lună – timp în care găsesc un loc de cazare mai bun – se mută. Astfel, după cum a explicat pentru evz.ro rectorul ASE, Ion Roşca, universitatea, deşi iniţial nu poate răspunde cererii mari cu o ofertă pe măsură, rămâne cu locuri goale în noiembrie.
„Avem 5.000 de locuri şi cam 7.500 de cereri. Avem o lipsa…asta e de când este istoria cazării”, a spus acesta.
Situaţia de la ASE este similară pentru toate universităţile din marile centre din ţară. UNSR a calculat că Bucureştiul are cea mai mare capacitate de cazare, cu şapte campusuri (cel mai mare fiind Regia cu 27 de cămine), urmată de Iaşi (patru campusuri, cel mai mare având 27 de cămine) şi Timişoara (două campusuri a câte 25, respectiv 13 cămine).
Spre exemplu, Universitatea din Bucureşti oferă 5.354 de locuri de cazare, cele mai multe în complexul Grozăveşti. Repartizarea se va face în intervalul 29 septembrie - 3 octombrie.
Ce caută studenţii
Un loc în cămin costă de la 70 de lei în sus, iar iarna preţul sare de 100 de lei. Pentru mulţi, aceasta este varianta cea mai ieftină de cazare, chiar dacă nu sunt mulţumiţi de condiţii.
Valentina, în vârstă de 24 de ani, masterandă la Geografie, stă la cămin pentru că, după cum spune, e mai bine şi mai ieftin. Cu toate acestea, tânăra mărturiseşte că ”ajungi să te saturi de baia