România a adus în premieră o competiţie de anvergură precum Festivalul Olimpic al Tineretului European, iar pentru ca această situaţie să devină reală a fost obligată să pună pe picioare o întreagă infrastructură, inexistentă până acum câţiva ani. Relieful nu a fost niciodată o problemă, însă bazele sportive da, în condiţiile în care nu s-au mai făcut investiţii majore după căderea regimului comunist. Astfel, în zona Braşovului, gazda întrecerilor din 17-22 februarie, s-au cheltuit aproximativ 60 de milioane de euro pentru amenajarea pârtiilor de schi alpin, schi fond, biatlon sau pentru ridicarea a patru trambuline şi construirea a două patinoare. MDRT a fost principalul "sponsor", cu peste 40 de milioane de euro. Primăriile locale au băgat la rândul lor mâna adânc în buzunare (n.r. cazul Braşovului, care a cheltuit peste 11 milioane de euro cu patinoarul), la fel ca şi diverşi privaţi, precum OMV sau Ovidiu Gârbacea. Ultimul este artizanul unui proiect grandios în inima munţilor, a unui poligon de biatlon, la cota 1.300 de metri.

"L-am construit în regie proprie, cu muncitori şi materiale, astfel că mi-e greu să estimez costurile, dar am cheltuit câteva sute de mii de euro. Am început uşor, în urmă cu trei ani şi am accelerat lucrările în toamna trecută, când reprezentaţi ai Comitetului Olimpic au decis pe loc faptul că la Cheile Grădiştei e cel mai potrivit loc pentru a se desfăşura concursurile de biatlon", ne-a declarat Ovidiu Gârbacea, fost antrenor al lotului naţional de biatlon.

N-a fost numai lapte şi miere

Cele mai mari investiţii s-au făcut în pârtiile de schi de la Poiana Braşov. MDRT a cheltuit aproximativ 28 de milioane de euro pentru reabilitarea domeniului schiabil, construcţia a două teleferice şi realizarea unui lac de acumulare în Postăvarul, necesar pentru producerea de zăpadă artificială. La această sumă, Primăria Braşov a avu