Unul din motivele invocate pentru justificarea repetatelor întârzieri ale proiectului Bechtel sunt lucrările arheologice. Arheologii clujeni se plâng că nu au acces la terenuri pentru a-şi respecta termenele. Ei lucrează cu aceleaşi tarife din 2004. Motivele invocate de-a lungul timpului pentru întârzierile lucrărilor la Autostrada Transilvania ajung, probabil, la numărul de kilometri asfaltaţi până în prezent. Unul dintre acestea este faptul că arheologii nu predau la termen terenurile.
Guvernul, prin Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), şi-a asumat să pună la dispoziţia constructorului terenurile. Aceasta presupune rezolvarea situaţiei juridice, descărcarea de sarcină arheologică şi strămutarea utilităţilor.
„Adevărul” a stat de vorba cu una dintre cele trei echipe de arheologi care şi-au împărţit descărcarea de sarcină a traseului autostrăzii din judeţul Cluj, cea a Insitutului de Arheologie şi Istorie a Artei din Cluj-Napoca.
Lucrările, începute la sfârşitul lunii august, vor fi terminate în această săptămână. Arheologilor le-a fost pus la dispoziţie un teren aflat între kilometrii 46,3 şi 47,2 ai Autostrăzii. Pe această suprafaţă, însă arheologii nu pot lucra unitar, întrucât aici există cinci terenuri aflate în litigii. „Lucrăm doar unde avem acces. Ştim că va trebui să ne întoarcem şi pentru terenurile la care nu avem acum acces. Dacă vremea ne va permite, ne întoarcem în acest an”, spune Adrian Ursuţiu, unul dintre cercetătorii care conduc săpăturile.
Acelaşi preţ din 2004
De bani, nu vor să spună prea multe pentru că au un contract confidenţial cu CNADNR. Totuşi, arată că preţurile sunt aceleaşi din 2004, chiar dacă muncitori sau lucrări de excavări nu mai pot contracta la aceleaşi costuri de mult timp. Nu au avut inspiraţia Bechtel de a cere o clauză „călduţă” de actu