Boala Meniere, unele medicamente şi afecţiunile cerebrovasculare sunt frecvent incriminate de apariţia vertijului. Aproximativ 95 la sută din cazurile de vertij apar din cauza afecţiunilor de la nivelul urechii.
Ameţelile sau vertijul se manifestă prin pierderea echilibrului şi prin senzaţia de rotire a camerei. În general, cele mai multe persoane nu dau atenţie stărilor de ameţeală, întrucât le consideră consecinţe ale carenţelor vitaminice în organism.
Medicii atenţionează însă că banalele vertijuri pot ascunde probleme grave de sănătate, mai ales atunci când sunt însoţite de scăderea în intensitate a auzului, cefalee, durere de cap şi de senzaţie de greaţă.
În unele situaţii, vertijul poate masca ateroscleroză cerebrală, modificări hormonale, tumori cerebrale, migrene, scleroză multiplă, otoscleroză (reducerea mobilitaţii oaselor din urechea medie ce transmit sunetele de la timpan la cohlee) şi boli cardiovasculare. Cauzele care duc la apariţia ameţelilor sunt multiple.
„Pe de o parte, vertijul poate apărea pe fondul tulburărilor de la nivelul sistemului nervos periferic (sfera urechii) şi se numeşte vertij periferic, iar pe de altă parte, apare ca urmare a tulburărilor de la nivelul sistemului nervos central (sfera neurologică) şi poartă numele de vertij central", explică medicul primar O.R.L. Marius Ursuleanu de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Curie" din Bucureşti.
De asemenea, ameţelile pot fi provocate de scăderea glicemiei, de insuficienta oxigenare cu sânge a creierului, de consumul excesiv de alcool şi de intoxicarea cu diverse medicamente.
Afectarea auzului, frecvent incriminată
Aproximativ 93 la sută din cazurile de vertij apar pe fondul dereglărilor de la nivelul urechii interne. Cea mai frecventă afecţiune este boala Meniere, care se manifestă prin creşterea bruscă a presiunii din urechea
