Printre multele bizarerii oferite de acest an cu dărnicie, se numără şi cea ivită în ziua de 25 octombrie 2012: Un om viu şi-a dezvelit propria copie în marmură şi a asistat, fără să tresară, la începutul destinului său după moarte: inaugurarea unei pieţe care-i poartă numele. Sursa: EVZ

Omul viu s-a numit Regele Mihai I.

Că membrii Camarilei s-au gîndit la o asemenea enormitate – un om viu asistă deja la posteritatea sa – nu e chiar inexplicabil.

La atît îi duce personalitatea pitică.

Dar că Majestatea Sa, Regele Mihai, care şi-a făcut din modestia exemplară un program de viaţă, a acceptat iniţiativa primarului Sorin Oprescu mi se pare inexplicabil.

Ar trebui să adăugăm şi o altă premieră meşterită cu acest prilej.

Piaţa care a avut onoarea de a fi botezată Regele Mihai I a fost dată gata peste noapte de autorităţile locale.

Cum însă acest hei-rupist moldo-valah a fost o dominantă a regimului Ceauşesc, acţiunea lui Sorin Oprescu, stîlp al regimului USL, nu poate fi identificată ca o premieră.

Ceremonia a fost prilejuită de împlinirea vîrstei de 91 de ani de către Majestatea Sa.

Cum dezvelirea bustului şi botezarea pieţei n-au fost singurele manifestări sărbătoreşti în cinstea Regelui Mihai, sîntem îndreptăţiţi să semnalăm o altă ciudăţenie. Astfel de paranghelii se dedică unei personalităţi cînd împlineşte o vîrstă rotundă. Regele Mihai a împlinit însă 91 de ani. Manifestările de cinstire din 2012 le-au întrecut pe cele din 2011, cînd s-au împlinit 90 de ani de la naşterea Regelui Mihai I.

Să credem că s-a inaugurat în tradiţia autohtonă un obicei:

Cel de a sărbători crescendo o personalitate pe măsură ce depăşeşte venerabila vîrstă de 90 de ani?!

Nu e nici un dubiu că manifestările sărbătoreşti din acest an au fost dorite şi chiar cerute de Radu Duda. Dincolo de dragostea unui ginere faţă de tata-socru, am