Eroii benzilor desenate sunt o sursă inepuizabilă pentru cinematografie ca şi pentru alte mijloace de expresie. Cel mai cunoscut este, desigur, Superman, rod al imaginaţiei a doi adolescenţi Eroii benzilor desenate sunt o sursă inepuizabilă pentru cinematografie ca şi pentru alte mijloace de expresie. Cel mai cunoscut este, desigur, Superman, rod al imaginaţiei a doi adolescenţi isteţi, Jerry Siegel şi Joe Shuster, care au îmbogăţit compania D.C. Comics, în timp ce ei au murit săraci. Imediat în urma lui se situează Batman, de sub egida aceleiaşi companii, şi Spiderman, al companiei rivale Marvel Comics. Nu există colţ al planetei unde să nu se fi dus vestea despre isprăvile acestor trei, numele lor au devenit o "franciză", cum spun americanii, un fel de umbrelă sub care, pe lângă versiunea tipărită în formă de benzi, se înghesuie filme de lungmetraj, seriale tv, desene animate, jocuri video şi chiar ficţionalizări, adică trecerea de la imagine la scheme narative. Un business uriaş, de miliarde de dolari. X-men, Hulk, Human Torch, The Fantastic Four, Hellboy, Daredevil sunt alte asemenea "francize", pe lângă atâţia supereroi anglofoni strecurându-se şi unul francofon, poznaşul Asterix. Amuzant este că, pentru a face credibile aceste fantoşe, autorii încearcă să le confere slăbiciuni omeneşti, tare psihologice, dileme existenţiale. Aşa este cazul şi cu Ghost Rider (textual, "Motociclistul-fantomă"), prezentat ca întruchipare modernă a... mitului faustic, avatarurile sale putând fi urmărite în aceste zile pe ecranele noastre sub titlul menit să atragă vulgul - "Demon pe două roţi". Johnny Blaze este un tânăr practicant al acrobaţiilor pe motocicletă, care-şi vinde sufletul diavolului în schimbul promisiunii - nerespectate - de a-i salva tatăl bolnav pe moarte. Ulterior, diavolul se va oferi să-i dea sufletul înapoi dacă Johnny, devenit Ghost Rider, îl va ajuta să scap