Dan Borbely, Dragos Apostol - Tuca Zbarcea & Asociatii
In mediile de afaceri din Bucuresti se vorbeste, din ce in ce mai des, despre inevitabilitatea unei crize pe piata imobiliara din Romania. Motivatiile sunt diverse, dar criza imobiliara recenta din Statele Unite este mentionata frecvent ca fiind cauza ce va genera cel putin stagnarea cresterii segmentului imobiliar al economiei, daca nu chiar regresul acestuia.
Se aminteste, in acest context, de faptul ca marii jucatori de pe pietele financiare vor tinde sa retraga sume importante din investitiile europene pentru a sprijini piata americana si, prin urmare, se estimeaza ca bancile vor inregistra o scadere a disponibilitatilor de finantare pentru investitii imobi?liare, in special a celor legate de achizitii si ca acest factor va conduce, in mod firesc, la scaderea numarului si volumului tranzactiilor.
In contextul unei crize a disponibilitatilor pe piata bancara, unii investitori (in special fonduri de investitii) se pare ca se gandesc la un posibil exit prin vanzarea unor active importante, insa o asemenea decizie trebuie, din punctul nostru de vedere, privita intr-un cadru mai larg. Decizia de vanzare a unor active in scopul reinvestirii sumelor obtinute in proiecte mai atractive poate fi o chestiune ce tine de politica si planul de afaceri concrete ale unui investitor si nu neaparat de anuntata cadere a pietei imobiliare.
Experienta anului 2007 a fost semnificativa in ceea ce priveste evolutia pietei din punctul de vedere al avocatului implicat in tranzactii imobiliare. Este adevarat ca numarul tranzactiilor a fost oarecum mai mic comparativ cu volumul ametitor al achizitiilor din cursul anului 2006, dar nu este mai putin adevarat ca cele mai mari tranzactii ale pietei s-au inregistrat in 2007.
De altfel, printre cele mai importante deal-uri ale noastre putem mentiona