Stelian Tanase
Pana la 13 aprilie sunt mai putin de 20 de zile. In ziua cu ghinion, Parlamentul European va discuta daca Romania trebuie sau nu sa fie membra a Uniunii Europene. Se vor auzi multe povesti. Romania este precedata de cateva dulci mituri, clisee, legende, locuri comune si cam tot ce vrei.
Cateva bazaie mai tare in urechi, dar primadona conversatiei de la ora ceaiului, in plen, va fi desigur, Cucoana Coruptia. Procesul de la Stockholm pica la tanc, exact ce ne trebuia. Intredeschide o usa spre placerea politicianului autohton de a incasa cecuri, de a se capatui in perioada cat populeaza palatele puterii.
Sigur, ipochimenul are grija sa se cupleze cu secretara, cu doctorita, cu ce oratanii gaseste prin ograda, dar e mult, mult mai framantat de ziua de maine. Altfel spus, de ce duce acasa la nevasta si copii. Nu doarme, nu pentru ca nu il lasa amanta tinerica, ci de grija zilei de maine si poimaine. Politica a fost si este inca cea mai buna afacere din Romania.
Aici s-au facut averile cele mai mari in timpul cel mai scurt. Fantasma locala este cum sa iti asterni pentru cand nu vei mai fi presedinte, ministru, parlamentar. Politicianul nostru e bun gospodar, prevazator, cu ce isi insuseste, si risipitor cu banul public. Duce acasa din reflex tot pe ce pune mana. Are asadar o mana scurta si una lunga.
C-asa e romanu', dotat de la natura, verde si indemanatec. Cand nu e rosu sadea. Coruptia nu are culoare politica. Trebuie sa furi pentru tine, dar si pentru cei care te acopera, ministri, politai, magistrati. Trebuie sa pui de o parte cam 2/3 din ce dosesti, ca sa pasezi altora cand ai dat de belele.
In ultimii ani s-au purtat, eficient as zice, institutii specializate, care se prefac la meserie ca ar combate coruptia. De fapt au adapostit-o si incurajat-o. Mai rau, au avut rolul sa mistifice "naivul O
