România şi Bulgaria sunt statele cu cele mai slabe performanţe la cei mai mulţi dintre indicatorii luaţi în considerare în primul studiu care îşi propune să realizeze un index al democraţiei în Uniunea Europeană (UE), având în vedere dimensiuni precum democraţia procedurală şi electorală, drepturile şi libertăţile fundamentale, toleranţa faţă de minorităţi, cetăţenia activă şi satisfacţia pentru democraţie. Pe de altă parte, concluzionează raportul dat publicităţii joi, la Londra, Grecia şi Ungaria sunt ţările UE cu cel mai mare regres în ceea ce priveşte indicatorii care măsoară sănătatea democraţiei.

Studiul 'Backsliders: Measuring democracy in the EU' a fost întocmit de patru cercetători din cadrul think-thank-ului britanic Demos, iniţiativa fiind susţinută de grupul S&D din Parlamentul European şi dorindu-se a fi un demers în cadrul apelurilor la instituirea unui mecanism european comun de apărare a valorilor fundamentale ale UE. Practic, raportul îşi propune să stabilească o serie de criterii clare la nivelul tuturor statelor UE prin care să poate fi cuantificate regresele sau progresele în materie de democraţie sub toate aspectele relevante, în baza cărora Comisia Europeană (CE) şi Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (ADF) a Uniunii Europene, cu sediul la Viena, să întocmească un raport anual.

În acest scop, susţin autorii studiului, CE trebuie să asigure un nivel suficient de ridicat al investiţiilor pentru ca ADF să poată aduna toate datele necesare din statele membre şi a produce un index obiectiv şi riguros al democraţiei. După realizarea acestuia, CE poate aplica sancţiunile pe care le consideră necesare, dar autorii sugerează că ar trebui să găsească instrumente intermediare între procedurile de infringement şi 'opţiunea nucleară' a articolului 7 din Tratat, care prevede suspendarea dreptului de vot al unui sta