Prinsă într-un conflict îndepărtat, România va lua în scurt timp o decizie finală în ceea ce priveşte mobilizarea de trupe în Mali, ţara nord-africană care riscă să devină următorul Afganistan. Cel mai probabil, armata va trimite cel mult 30 de ofiţeri, care să participe doar prin instruirea forţelor locale. Însă, dacă francezii luptă pentru stabilizarea regiunii şi pentru resurse naturale, România încearcă să dovdească „solidaritate”.

Franţa a demarat recent o ofensivă agresivă în Mali, la solicitarea autorităţilor interimare. Există însă voci care acuză statul occidental de colonialism sau de urmărirea unor interese obscure cum ar fi asigurarea resurselor de ţiţei şi de uraniu ale naţiunii africane. Prima replică a acestui atac a fost criza luării de ostatici din estul Algeriei, printre care s-au numărat şi cinci români. Dintre aceştia, doi au murit în mâinile teroriştilor. De aceea, România are „datoria morală“ ca, dincolo de compasiune şi discursuri, să participe la operaţiuni, dovedindu-şi totodată solidaritatea faţă de celelalte state din UE şi din NATO. Aşa crede colonelul în rezervă Ion Petrescu, care într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, exclude posibilitatea ca militari români să participe direct la lupte şi spune că România va trimite cel mai probabil instructori care să ajute la pregătirea armatei din Mali. O decizie finală în acest sens se va lua însă doar pe 5 februarie în Consiliul Suprem de Apărare

a Ţării şi Parlamentului.

„Adevărul“: Astăzi s-a întrunit Consiliul Planificării pentru a discuta despre posibila mobilizare a unei misiuni româneşti în Mali. Care sunt şansele ca România să participe în teatrul de operaţiuni din statul nord-african?

Ion Petrescu: Consiliul Planificării este cel care analizează disponibilitatea fondurilor. În mod cert nu vom participa la operaţiunile militare în care es