Al doilea oraş ca mărime din Ţara Cantoanelor respiră bună dispoziţie, trăieşte în parcuri şi jalonează repere din istoria universală. Sursa: EVZ
Fântâni cu gulere de hortensii, forsiţii urcate în balcoanele blocurilor, ronduri de lalele, rozariuri programate, ca efectele pirotehnice, să explodeze în căldura verii, peluze nesfârşite, interminabile, şi platani spanioli, omniprezenţii platani, noduroşi, tăiaţi sever şi misterios, ca nişte sfetnice din care au căzut toate lumânările.
Şi ceasul cu cadran de flori, din Jardin Anglais, pe care toată lumea îl priveşte fără să se întrebe cât e ceasul şi fără să-şi amintească, fireşte, că are în faţă cel mai lung secundar de pe pământ.
FOTO evz.ro
Geneva
Şi jetul, Jetul de apă, aberant, vesel, o anecdotă inginerească, care împroaşcă stropi peste toate cartierele, hipnotizează bărcile care plutesc pe lacul Leman şi avioanele care levitează deasupra Alpilor. O coloană de apă plimbată de vânt ca o salcie, optimistă, neobosită, în jurul căreia pivotează toată suflarea Genevei.
Un om de bine
Plătiţi 10 franci şi intraţi la Muzeul Crucii Roşii, unde o să-l găsiţi pe Henry Dunant, negustor şi filantrop din Geneva, încă stând la masa de scris, descriind priveliştea zecilor de mii de soldaţi în agonie, rămaşi în urma bătăliei de la Solferino (1859).
Povestirea lui a plecat către toate cancelariile europene, a dus la încheierea Convenţiei de la Geneva (pentru îngrijirea tuturor răniţilor, indiferent de naţionalitate) şi a stat la baza înfiinţării organizaţiei internaţionale de prim ajutor, care a adoptat, inversând culorile, steagul Elveţiei.
Zidul Reformatorilor din Parc des Bastions
Contra 4 franci, urcaţi-vă în turnurile Catedralei Saint-Pierre, panoramaţi oraşul de la înălţimile infatuate ale clopotarilor, apoi, pentru alţi 10 franci, coborâţi