Interzicerea grevelor era măsura aşteptată a fi anunţată, în cursul zilei de luni, de către Consiliul Suprem Militar (CSM) de la Cairo, după un anunţ anterior potrivit căruia va "acţiona împotriva haosului şi dezordinii". La trei zile după plecarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak şi după reluarea circulaţiei normale în Piaţa Tahrir din Cairo, activitatea economică era încă perturbată de greve în instituţii de stat.

În poliţie, în întreprinderi, în instituţii media şi în bănci, zeci de mii de angajaţi se aflau în grevă, solicitând salarii mai mari şi condiţii mai bune de lucru. Lor li se adăugau circa 150 de angajaţi din turism, angajaţi pe Platoul Gizeh. Şi ei cereau creşterea salariilor, după ce sectorul economic în care lucrează a adus 6% din PIB-ul Egiptului în 2010, respectiv 13 miliarde USD şi un număr-record de 15 milioane de turişti.

Totuşi, odată ce CSM a decis suspendarea Constituţiei şi dizolvarea Parlamentului, nu mai există o autoritate care să poată rezolva cererile greviştilor. Militarii cer ca toată lumea să se întoarcă la muncă şi au promis "reforme constituţionale" - propuse de o comisie specială în circa zece zile. Amendamentele ar urma să fie supuse aprobării prin referendum în următoarele două luni. Alegerile libere ar urma peste şase luni.

Acesta este calendarul CSM, care a acceptat dialogul cu un grup al activiştilor online ce au lansat campania de contestare a lui Mubarak, apoi au ieşit în stradă. "Ne-am întâlnit pentru a înţelege punctul lor de vedere şi a-l prezenta pe al nostru", a declarat Wael Ghonim, director de marketing al Google şi "erou al revoluţiei", după ce a chemat la proteste printr-o pagină pe Facebook şi a fost închis 12 zile.

Interzicerea grevelor era măsura aşteptată a fi anunţată, în cursul zilei de luni, de către Consiliul Suprem Militar (CSM) de la Cairo, după un anunţ anterior