Sa speculam. Un grup vesel de demnitari mici si mari pune la cale o afacere dubioasa, cu aer penal, legata de un teren cu statut juridic incert. Procurorii DNA pun ochii pe ea, si incep sa cerceteze. Ministrul Justitiei, dl Chiuariu, implicat in afacerea cu pricina, reactioneaza la asta si incepe un asalt impotriva DNA, in general, si a sefului de sectie Tulus, in special.
Intai incearca sa-l demita prompt si brutal, insa tactica esueaza pe motiv de reactie adversa si de conjunctura (inainte de raport de tara, cu domeniul justitiei care sta inca sub observatie). Apoi comanda o evaluare Consiliului Superior al Magistraturii.
Inspectorii fac o evaluare cu stil de executie publica, iar pasaje selectionate din raport ajung “din intamplare” in presa (ministrul e unul din beneficiarii raportului), cu comentarii catastrofice, inainte ca procurorul-sef si Departamentul sa-si poata formula apararea la cele scrise acolo.
Scurgerea asta este facuta, intentionat, chiar inainte ca DNA sa ceara avizul pentru inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Justitiei, astfel incat acesta poate acum pretinde ca e o razbunare. Plusand, ministrul cere chiar excluderea din magistratura a dlui Tulus.
El si complicii sai, politici, mediatici si din justitie, sunt cu un pas mai aproape de a scapa de incomodul procuror si de dosarele pe care acesta le instrumenteaza.
Sa speculam. Ingrijorat de problemele din interiorul Departamenului National Anticoruptie, noul si impetuosul ministru al Justitiei ia masuri pentru remedierea situatiei si inlocuirea responsabililor. Prima initiativa, cea de demitere a dlui Tulus, sef de sectie la DNA, este putin prea avantata si pripita, e interpretata rau-voitor intr-un context dificil.
Dl Chiuariu isi da seama de asta, da inapoi, si accepta o inspectie din partea CSM. Inspectia confirma