În prima sâmbătă din Postul Mare este celebrat Sântoaderul, o divinitate populară despre care se spune că are în grijă soarele, supraveghindu-i drumul de-a lungul bolţii cereşti. Prin tradiţie, este reprezentat călare pe un cal cu totul şi cu totul alb, ce are un corn în frunte (asemenea Inorogului din poveşti).
Despre acest cal năzdrăvan se mai spune că nu mănâncă şi nu bea nimic timp de un an, iar atunci când îi vine sorocul (în ziua Sântoaderului), atunci el paşte, în loc de iarbă, părul fetelor nemăritate. Acestea se feresc să lucreze ca să nu fie răpite de caii lui Sântoader, feciori preschimbaţi în cai, de care poţi scăpa doar dacă te încui în casă şi întorci toate vasele cu gura în jos. "Caii lui Sântoader sunt feciori frumoşi, făcuţi din feciorii care şi-au părăsit iubitele, dar fiecare are coadă şi copite, fiind încins cu lanţuri. Alteori se spune că aceşti cai sunt albi sau negri." (Simion F. Marian - "Sărbătorile la români")
Ritualuri
De asemenea, se crede că nu este bine a umbla noaptea ca să nu te calce în picioare caii lui Sântoader. Fetele au grijă să-şi spele părul cu apă neîncepută, ca să crească repede şi frumos, rostind în acelaşi timp: "Toadere,/ Sântoadere,/ Dă codiţă fetelor/ Cât cozile iepelor!".
Copiii se spală în apă cu pietricele şi flori ca să împrumute din tăria şi frumuseţea elementelor naturale. Vitelor li se dă de mâncare un amestec de iarbă de mare zdrobită, sare şi făină. Se crede că în felul acesta ele vor fi sănătoase tot timpul anului. "Femeile frământă pâine şi dau cailor de sănătate. Cine are cai să facă pomană sau să împartă câte ceva, căci contrariu nu-i trăieşte nici un cal." (Th. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")
Ofrande alimentare
Femeile pregătesc colivă după cum cere datina. Aceasta se duce la biserică şi, după ce este sfinţită, se