Proiectele de investitii in agricultura cu bani europeni nu pot fi demarate fara ajutorul bancilor, in lipsa unei cofinantari din buzunarul fermierului.
Relatia banca-beneficiar a fost des analizata si dezbatuta de cele doua parti implicate, dar rezolvarea se lasa asteptata, primul anuntandu-si deschiderea totala vizavi de sectorul agricol, iar cel de-al doilea incapacitatea de a primi ajutor financiar.
Dupa doi ani de la demararea Programului National de Dezvoltare Rurala, care aloca fermierului roman si mediului rural 8 mld. euro, s-au finalizat investitii in valoare de 100 de milioane de euro, chiar daca autoritatile pun pe hartie sume atrase de proiecte eligibile de aproape 2 mld. euro.
Banii raman insa in conturile UE pana cand fermierii fac dovada investitiilor si cer decontarea banilor, dar in momentul de fata majoritatea acestora sunt pusi in situatia de a renunta la proiect pentru ca nu au cofinantare din partea bancilor. "Daca nu ne solidarizam urgent, mi-e frica ce se va intampla in 7-8 luni. Suntem pe marginea prapastiei", a declarat Adrian Radulescu, secretarul de stat in cadrul Ministerului Agriculturii.
Bancile vorbesc insa de criterii artificiale cu ajutorul carora fermierii obtin punctaje pentru proiecte foarte mari de peste un milion de euro, chiar daca nu au posibilitatea de sustinere a acestuia. Din punctul lor de vedere, un astfel de proiect este nefinantabil.
"O banca nu o sa finanteze niciodata un start-up care are ca manager un tanar sub 40 de ani fara experienta. Fiecare beneficiar trebuie sa redimensioneze investitia in functie de posibilitatile de finantare, altfel nu se va face absorbtia un an jumatate de aici inainte", este de parere Dragos Apostol, director general al companiei de consultanta Wieser Consult, care se ocupa de proiectele pe agricultura din fonduri europene. Apostol vorbeste de un criteriu dras
