De la Paris pana in Brazzaville si Cotonou, participarea soldatilor africani la traditionala defilare de 14 iulie, sarbatoarea nationala a Frantei, a starnit controverse. Treisprezece din cele 14 foste colonii africane ale Frantei au fost de acord sa celebreze pe Champs-Elysees 50 de ani de la obtinerea independentei. Organizatiile pentru apararea drepturilor omului acuza insa ca, in anumite contingente, ar putea fi prezenti militari acuzati de crime de razboi, relateaza France24.fr.
Imagini in direct de la festivitatile de pe Champs-Elysees pot fi urmarite aici
Federatia internationala a ligilor pentru drepturile omului (FIDH) a cerut marti autoritatilor franceze sa publice lista delegatiilor prezente la manifestari, pentru a putea verifica daca in randul acestora nu sunt si criminali. Intr-o scrisoare deschisa adresata in 12 iulie presedintelui Nicolas Sarkozy, organizatia se declara "profund preocupata de faptul ca in delegatiile anumitor tari (...) ar putea sa se afle persoane vinovate de grave violari ale drepturilor omului".
Olivier Thimonier, secretar general al asociatiei Survie, a afirmat ca "trupe foarte contestate in tarile lor, unde au comis acte violente", ar putea venit "sa sarbatoreasca o data simbol a libertatii". In colimatorul organizatiei se afla in special armata ciadiana care, in cadrul unei operatiuni din februarie 2008, "a organizat rapirea opozantului Oumar Mahamat Saleh".
Umbra Africii coloniale
La randul sau, opozitia critica un reviriment al epocii colonialiste. "Am recazut in politica retelelor, in afisarea complicitatilor", a spus François Hollande, deputat socialist, care adauga ca "ceea ce este grav este ca politica africana este asumata aproape in totalitate de anturajul presedintelui". Dupa demisia secretarului de stat pentru Cooperare, Alain Joyandet, a venit randul lui "Claude G