„Prima oară am executat-o cred că prin 1998, la o competiţie în Franţa. Dar ea a fost omologată de Federaţia Internaţională de Gimnastică la Olimpiada de la Sydney, din 2000. Federaţia Internaţională nu poate omologa un element decât dacă acesta este executat la un Campionat Mondial, la un European sau la o Olimpiadă. De aceea am ţinut foarte mult ca la Jocurile Olimpice din Australia, ultima mare competiţie internaţională la care am participat, să prezint o săritură pe care nu a mai facut-o nimeni şi care să rămână în istoria gimnasticii mondiale”, a povestit Simona, într-un interviu pentru Libertatea.

Deşi "săritura Amânar" nu i-a adus o medalie în 2000 (s-a clasat doar a şasea), Simona a decis să-şi susţină teza de doctorat pe acest subiect: „Vreau să vin cu noutăţi de îmbunătăţire, pentru că gimnastica evoluează de la an la an”.

Este vorba despre o săritură cu 900 de grade, extrem de dificilă, în special la aterizare. Recunoaşte că „la Sydney, nu mi-a ieşit nici mie perfect, am făcut paşi la aterizare”. Un element nu doar extrem de greu de executat, ci şi periculos. „Unei gimnaste din Rusia i-a sărit genunchiul”, a spus Amânar pentru Adevărul.

Există zvonuri conform cărora gimnastele americane pregătesc pentru Londra o asemenea săritură. Fosta noastră campioană consideră că, dacă o vor reuşi, şansele lor la titlul olimpic cresc simţitor: „Nu sunt multe gimnaste în lume care se încumetă să execute săritura care-mi poartă numele. Dar sportiva care va face corect acest exerciţiu poate spera la medalia de aur!”.

Dar moştenirea Simonei Amânar este mai mare decât un element care îi poartă numele. Fosta gimnastă, născută pe 7 octombrie 1979, la Constanţa, a adunat de-a lungul carierei aproape 30 de medalii la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene, contribuind decisiv la cele patru titluri mondiale