Dincolo de o imensă lovitură de imagine geopolitică în favoarea Statelor Unite ale Americii şi electorală în favoarea preşedintelui Barack Obama, uciderea celui mai căutat lider terorist din lume ar putea avea urmări neaşteptate, consideră analiştii. Pe termen scurt, este previzibil că se vor intensifica atacurile teroriste sporadice, de mică anvergură, mai ales în statele islamice. Răzbunarea, o parte importantă a culturii arabe, îşi va face simţită furia în statele unde mişcările radicale islamiste au o prezenţă puternică.

Pe termen lung, deşi Obama poate în sfârşit să spună că a încheiat cu succes un "război împotriva terorii" care în ultimii ani nu punea SUA într-o lumină prea bună, lucrurile nu vor sta chiar aşa. Reţeaua teroristă al Qaeda se va regrupa, iar primele mesaje din partea fundamentaliştilor islamici au şi apărut: "Jihadul nu se termină o dată cu bin Laden". Partea pozitivă este că, în contextul revoluţiilor din lumea arabă, imaginea terorismului ca soluţie de schimbare politică are foarte mult de suferit: bin Laden, acum mort, şi reţeaua sa nu au fost în stare să schimbe regimuri arabe pro-occidentale, însă mişcări de stradă civile, paşnice sau violente, au reuşit acest lucru.

Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor, consideră că după uciderea lui Osama bin Laden, administraţia Obama "are un motiv pentru a declara victoria şi a închide total operaţiunile din Afganistan, desigur cu transferul responsabilităţilor". Pe plan intern, SUA îşi poate de asemenea asuma o victorie, în special de natură electorală pentru preşedintele Obama, care era acuzat că şchiopăta tot mai des în gestionarea relaţiilor externe, rolul său fiind preluat de secretarul de stat Hillary Clinton şi de vicepreşedintele Joe Biden.

Un alt efect pe care îl remarcă analistul Iulian Chifu este "impactul pe brandul al Qaeda": "În contextul revol