Italienii au mers în număr mare la urne şi au spus „nu“ centralelor atomice. Votul a fost şi o sancţiune la adresa premierului Berlusconi. „Il Cavaliere“ a primit însă vestea înfrângerii cu un zâmbet şi o glumiţă despre „bunga-bunga“.
Tensiune maximă pe scena politică de la Roma după referendumul de la începutul săptămânii, în cursul căruia italienii au respins masiv revenirea la energia nucleară, liberalizarea serviciilor de furnizare a apei (atât gestionarea, cât şi tarifarea) şi, în fine, garantarea imunităţii penale pentru miniştri, inclusiv în cazul şefului guvernului. Opoziţia cere demisia premierului Silvio Berlusconi, în timp ce coaliţia guvernamentală scârţâie din temelii din cauza neînţelegerilor cu Liga Nordului, principalul aliat al partidului şefului guvernului.
Vântul schimbării
În ochii publicului italian, referendumul este în primul rând un eşec pentru "Il Cavaliere", care, în urmă cu două săptămâni, a suferit deja o înfrângere usturătoare la alegerile municipale: partidul său a pierdut în special Milano, capitala economică a ţării. Cifrele de altfel vorbesc de la sine: potrivit statisticilor Ministerului italian de Interne, majoritatea covârşitoare a italienilor, între 95 şi 96%, au votat "Da" pentru abrogarea legilor propuse de Guvernul Berlusconi referitoare la aceste dosare. În plus, rata de participare a fost extrem de ridicată - o premieră în ultimii 16 ani: între 55 şi 56 la sută (inclusiv italienii din străinătate), cu mult peste cvorumul necesar (50 la sută plus 1 vot) pentru ca referendumul să fie valabil.
Pentru Pierluigi Bersani, liderul de centru-stânga al Partidului Democrat, aflat în opoziţie, referendumul şi alegerile locale marchează "trezirea din somn a societăţii civile italiene". "O zi extraordinară, care a întărit performanţele slabe ale candidaţilor lui Berlusconi la alegerile locale de l