Pe măsură ce se debarasează de mentalităţile învechite, românii devin tot mai puţin deranjaţi de oamenii din jurul lor care nu sunt ca ei.Într-o lume care pune tot mai mult preţ pe toleranţă, românii încep încetul cu încetul să se alinieze tendinţei. Să accepţi cu seninătate că ai un vecin de etnie rromă, să nu strâmbi din nas dacă afli că în acelaşi birou cu tine lucrează un homosexual, să nu consideri respingătoare o persoană care are un handicap fizic. Sunt atitudini pe care românii încep să le adopte, surprinzător chiar mai mult decât alţi europeni.
În timp ce toate formele de discriminare sunt în continuare percepute ca fiind larg răspândite la nivelul Uniunii Europene, Eurobarometrul “Discriminarea în UE 2008” arată că există totuşi un decalaj semnificativ între indicatorii pentru România şi media la nivel european.
La nivelul Uniunii Europene, discriminarea etnică este considerată, de peste 60% din europeni, drept cea mai frecventă formă de discriminare. Studiul arată însă că în ţara noastră numai 40% din români percep acest lucru.
Pe locul doi ca răspândire, relevă Eurobarometrul, se află discriminarea care are la bază motive legate de orientarea sexuală a persoanelor.
Românii nu sunt obişnuiţi cu minorităţile sexuale
Aproape jumătate din românii chestionaţi au indicat orientarea sexuală a individului drept motivul de discriminare cel mai frecvent întâlnit.
Discriminarea pe motive de orientare sexuală este percepută ca fiind foarte răspândită în ţările mediteraneene – 73% în Cipru şi Grecia şi 72% în Italia. România se situează însă sub media europeană de 51%, cu 45%. Românii par însă cel mai puţin dispuşi să accepte să aibă un vecin homosexual. România este singura ţară care nu obţine “notă de trecere” (4,8 pe o scală de la 1 la 10 a gradului de acceptare), punctând mai sl