Braşovul ar urma să aibă la finele acestui an un Produs Intern Brut de 21,3 miliarde de lei, al şaptelea din ţară, după Bucureşti – 131,8 miliarde de lei, Timiş – 29,3 miliarde de lei, Prahova – 25 de miliarde de lei, Constanţa – 23,9 miliarde de lei, Cluj – 23,2 miliarde de lei şi Argeş – 22,8 miliarde de lei. Capitala are cel mai dezvoltat sector financiar, dar şi cea mai mare populaţie, axele ei economice fiind fundamentate pe aceste două componente - sector financiar şi populaţie. Următoarele judeţe se bazează pe comerţ, populaţie şi industrie (Timiş), turism şi industrie petrolieră (Prahova), turism, transporturi şi comerţ (Constanţa), etc. La polul opus, se situează în principal judeţe cu o infrastructură precară, dar şi care se bazează în special pe domeniul agricol. Astfel, cele mai „ieftine” judeţe din România sunt Călăraşi (cu un PIB de doar 4,7 miliarde de lei), Covasna (4,5 miliarde de lei) şi Giurgiu (4,5 miliarde de lei). Braşovul ar urma să aibă la finele acestui an un Produs Intern Brut de 21,3 miliarde de lei, al şaptelea din ţară, după Bucureşti – 131,8 miliarde de lei, Timiş – 29,3 miliarde de lei, Prahova – 25 de miliarde de lei, Constanţa – 23,9 miliarde de lei, Cluj – 23,2 miliarde de lei şi Argeş – 22,8 miliarde de lei. Capitala are cel mai dezvoltat sector financiar, dar şi cea mai mare populaţie, axele ei economice fiind fundamentate pe aceste două componente - sector financiar şi populaţie. Următoarele judeţe se bazează pe comerţ, populaţie şi industrie (Timiş), turism şi industrie petrolieră (Prahova), turism, transporturi şi comerţ (Constanţa), etc. La polul opus, se situează în principal judeţe cu o infrastructură precară, dar şi care se bazează în special pe domeniul agricol. Astfel, cele mai „ieftine” judeţe din România sunt Călăraşi (cu un PIB de doar 4,7 miliarde de lei), Covasna (4,5 miliarde de lei) şi Giurgiu (4,5 miliarde de lei).