Timisorenii vorbesc despre cartierul Ronat ca despre un sat indepartat, desi aici s-au descoperit vestigii de peste 7000 de ani.

Majoritatea locuitorilor din Ronat traiesc la case. Pe langa casa, omul are loc si de o purcica, un rand de flori in fata si vreo cinci de zarzavaturi in gradina din spate.

De aici, imaginea pe care o au localnicii cartierului. Mergand mai departe, zona este una dintre cele mai bogate din punct de vedere al vestigiilor istorice, iar timisorenii ar trebui sa se aplece cu respectul cuvenit spre un cartier in care locuiesc urmasii primilor timisoreni.

7.000 de ani de istorie

Florin Drasovean, renumit arheolog timisorean, membru in Comisia Nationala de Arheologie, ne spune ca pe pamantul Ronatului se gaseste o asezare neolitica ce dateaza din mileniul al V-lea i.H. Adica veche de 7.000 de ani.

Aceasta se intinde in jurul garii Ronat, pe langa drumul Sacalazului, loc in care se poate vedea o movila cunoscuta printre arheologi drept "asezarea de la Ronat".

"Din pacate, in zona nu au fost facute sapaturi. Avem ceramica datata 4900 i.H. si care ne certifica existenta unor comunitati agrar-pastorale, care se ocupau preponderent cu cresterea oilor", explica arheologul Florin Drasovean. In "asezarea de la Ronat" au mai fost descoperite vase de lut lucrate fara roata si unelte din piatra si os.

"Casele primilor ronateni erau facute din chirpici, pe schelet din nuiele si barne de lemn", a mai adaugat arheologul. Asezarea a fost descoperita in anii ’70, cu ocazia sapaturilor la amenajarea unui canal care urma sa dreneze o apa din zona. Descoperirea au facut-o niste amatori, Carol Gherman si Friedrich Resch.

Datorita lor, nu numai ca s-a aflat de asezare, dar Timisoara a fost si vaduvita de cel mai mare tezaur istoric gasit aici, care a fost trimis la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei,