De ce sînt Codurile lui Predoiu otrăvite? De ce protestează societatea civilă? De ce a fost demarată campania „Opriţi codurile!“? „Pentru că cele patru legi – Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Civil şi Codul de Procedură Civilă – nu au fost supuse unei dezbateri ample în societate, acestea fiind, în esenţă, mai importante decît însăşi Constituţia, pentru că nu se opresc doar la înşiruirea drepturilor fundamentale şi a instituţiilor chemate să garanteze fructificarea drepturilor, ci chiar descriu, în detaliu, felul în care funcţionează instituţiile şi modurile în care pot fi utilizate drepturile; pentru că au erori grave de formă şi de conţinut; pentru că nu s-au bazat pe studii de impact şi nu au urmărit nevoile şi interesele poporului român, pentru că urmăresc protejarea celor corupţi, prin diminuarea pedepselor sau chiar prescrierea lor“ – a explicat recent Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România. La o întîlnire cu omologul său din Cehia, ministrul român al Justiţiei şi al libertăţilor cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, a declarat, conform Newsin, că anul trecut nimeni din societate nu a fost preocupat de Coduri. „Minte!“ – a replicat Alistar. „Transparency International a transmis zeci de pagini de puncte de vedere, neluate în seamă.“ Societatea românească are nevoie de coduri mai mult decît de un preşedinte sau de un director la AVAS. Fără cei doi, societatea poate funcţiona, dar fără coduri, nu. Aberaţiile din normele trimise spre dezbatere Parlamentului, cu o grabă suspectă, Comisia Europeană nestabilind vreun deadline, pot fi citite pe pagina www.opriticodurile.ro, lansată de Coaliţia celor 20 de ONG-uri. Mircea Toma, preşedinte al Active Watch-AMP, le consideră un „Cernobîl legislativ“. Ministrul Justiţiei urmăreşte prin aceste coduri prescrierea unor fapte de corupţie şi reducerea pedepselor pentru astfel de i