Unde dai şi unde crapă... Cam aşa stau lucrurile în scandalul declanşat marţi seară, o dată cu reţinerea de către procurori a proaspătului şef al DGIPI şi a unui „colaborator” al acestuia.

DGIPI - pe numele său istoric „Doi şi-un sfert” - s-a dovedit a fi pionul otrăvit al noii guvernări. Tămbălăul s-a declanşat imediat după desemnarea lui Gabriel Oprea ca ministru de Interne şi de nominalizarea, de către acesta, a lui Virgil Ardelean ca şef al structurii de „poliţie a poliţiei”, fără să se consulte cu colegii. Nu că Virgil Ardelean n-ar fi fost bun în funcţie, ci mai ales pentru că acesta prea şi-o luase în cap, considerând că poate să ia lucrurile pe cont propriu, beneficiind de un (presupus) sprijin discret din partea preşedintelui. Oprea, care câştigase nominalizarea în detrimentul unui contracandidat susţinut de Vanghelie, a fost nevoit să demisioneze şi din funcţie, şi din partid. Nereuşind la vârful instituţiei, Vanghelie şi-a încercat norocul la nivelul serviciului DGIPI, nominalizarea forţată a unui domn Georgescu declanşând demisia următorului ministru, Dragnea. Tot hazul acestei întâmplări este că atât Oprea, cât şi Voicu, dar şi Georgescu se remarcau prin strânse legături cu lumea interlopă, oricare dintre numiri fiind sinonimă cu postarea lupului ca paznic la stână.

Venit la cârma ministerului, Nica a intrat în viesparul poliţienesc fără niciun fel de protecţie. Cum-necum, cel pe care a decis să-l numească în funcţia blestemată s-a dovedit a fi mai vulnerabil decât oricare altul. Ieşit de vreo doi ani din poliţie, el era subiectul unei anchete de care cei din minister ori habar n-aveau, ori s-au făcut că nu ştiu nimic. Este a doua lovitură pe care o primeşte Nica de la poliţiştii săi (după comedia cu arestarea suspectului din jaful de la Braşov), ale cărei consecinţe vor fi resimţite dur.

Ce este interesant aici este faptul că biliardul