Din vârf, costişele cu podgorii ale Huşilor pot fi cuprinse cu privirea până hăt, departe… În inima primăverii, via îşi lungeşte corzile-i subţiri, iar floarea gălbuie stă gata să izbucnească. Zghihară de Huşi şi Busuioacă de Bohotin – iată ce vinuri se vor face la toamnă din spuma aceasta aurie care stă să împodobească viţa-de-vie.
Înaintaşii
La Huşi, de-atâtea ori, gazdă ne-a fost unul dintre cei mai pasionaţi mentori ai generaţiilor de vinificatori, căruia îi datorăm şi revenirea la viaţă a Busuioacei. Neobosit, ca-ntotdeauna, profesorul Avram D. Tudosie nu conteneşte să ne uimească cu loialitatea lui pentru plaiurile huşene. Nu demult, împreună cu un grup de aboslvenţi ai Colegiului Naţional Agricol „Dimitrie Cantemir”, el a realizat o amplă monografie, în două volume, a centenarei şcoli din Huşi – înfiinţată în 1908 – supranumită „Mica Academie a Viei şi Vinului”. De fapt, monografie este puţin spus, aş zice mai degrabă o mică enciclopedie, câtă vreme cele două volume însumează nu mai puţin de 800 de pagini de memorii, documente, articole, fotografii, citate, statistici – informaţii care pun în valoare atât şcoala, cât şi celelalte edificii din jurul ei.
Puţină lume ştie că la Huşi a fost înfiinţat, în 1966, primul Muzeu Viticol din ţară, un „templu al înveşnicirii tradiţiei viti-vinicole moldovene şi naţionale”, scrie Avram D. Tudosie, care s-a ocupat, alături de academicienii C.C. Giurescu şi I.C. Teodorescu de selecţia exponatelor, între care o inedită colecţie de figuri zoomorfe din butuci de viţă-de-vie, „sculptaţi de natură”. Tot la Huşi a fost fondată prima vinotecă şcolară din ţară, încă din anul 1909, printre fondatori numărându-se ministrul instrucţiei publice de atunci, Spiru Haret. Colecţia ajunsese la un moment dat să numere nu mai puţin de 25.000 de sticle.
Crama şi podgoria
Crama-pivniţă şcolară poate