Se profilează două Camere, dar se reduce numărul de aleşi de la 471 la 388. Se vor schimba şi regulile de alegere a parlamentarilor. Rămâne însă în aer, în continuare, reorganizarea administrativ-teritorială.

D eşi preşedintele Traian Băsescu şi-ar fi dorit un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, aşa cum a rezultat şi din referendumul din 2009, PDL este nevoit să se mulţumească, din diverse motive, cu mai puţin. Înainte de toate, ideea desfiinţării unei Camere nu a fost, de la început, susţinută de UDMR, dar nici de PSD şi PNL. Cum pentru un Parlament unicameral ar fi necesară revizuirea Constituţiei, iar acest lucru nu poate fi realizat în lipsa unui sprijin şi din partea opoziţiei, democrat-liberalii sunt puşi în situaţia de a ignora, iarăşi, doleanţele preşedintelui şi de a se mulţumi cu reducerea numărului de aleşi, reducere care poate fi operată prin schimbarea unei legi „simple", şi nu a legii fundamentale. Ca să nu mai spunem că, dincolo de declaraţiile publice, nici toţi democrat-liberalii nu erau încântaţi de ideea de a se împuţina numărul de locuri din Parlament.

Totuşi, pentru a lăsa măcar impresia că luptă pentru transpunerea dorinţei lui Traian Băsescu şi a românilor, premierul Emil Boc invită în continuare opoziţia să se alăture PDL în demersul de revizuire a Constituţiei şi de „modernizare a sistemului politic românesc".

Cum vor fi aleşi cei 388 de parlamentari

Senatul va avea 88 de membri, faţă de 137, câţi sunt în prezent. Concret, vor fi câte doi senatori pentru fiecare judeţ şi câte un senator pentru fiecare sector al Capitalei, aşa cum a propus UDMR. Senatorii vor fi aleşi printr-un sistem uninominal majoritar: mandatul va fi adjudecat de către candidatul plasat pe primul loc, indiferent dacă a obţinut sau nu jumătate plus unu din numărul de voturi din judeţ sau sector.

În schimb, alegerile pentru Camera Depu