"Ca o consolare pentru faptul că suntem lipsiţi, în general, de seriozitate, de acribie, de mândria lucrului bine făcut, sau dintr-o profundă frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama căreia românul tinde să-şi pună eşecurile", s-au născut aceste mituri despre România, consideră Catrinel Pleşu, directorul Centrului Naţional al Cărţii.
Catrinel Pleşu pleacă în aceste aprecieri de la sintagma "românul s-a născut poet", ca fiind printre cel mai des folosite mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin şi-a propus să le dezbată. Până la urmă, nu e nimic rău în a fi poet şi chiar n-ar fi nimic rău în a fi grânarul Europei. Problema apare atunci când vorba în cauză îşi pierde esenţa şi devine un fel de proverb, o vorbă de duh spusă ca să umple o conversaţie sau ca să scuze o greşeală. Aşadar, ne reprezintă, ne onorează sau ne acuză faptul că românii se consideră frumoşi, inteligenţi, ospitalieri? Sunt în România cele mai frumoase femei din lume şi cei mai buni croitori şi ingineri software? Până la urmă, fiecare popor are părerile lui, mai mult sau mai puţin măgulitoare, la adresa cetăţenilor săi. Fiecare naţie consideră că are cele mai frumoase femei şi fiecare popor vorbeşte despre plăcerea de a primi oaspeţi.
În valoare absolută, cele mai multe dintre aceste ziceri despre România sunt adevărate - românii sunt plăcuţi la înfăţişare, scriu poezie, omenesc oaspeţii şi aşa mai departe, dar totul e în regulă atât timp cât nu ne comparăm cu alţii, după cum spune Paul Mărăşoiu, unul dintre analiştii intervievaţi pentru acest articol: "De ce credem că am fi noi mai ospitalieri decât japonezii, croaţii, marocanii sau eschimoşii? Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca naţiune, avem propria proiecţie a imaginii despre noi înşine. Important este ca aceeaşi percepţie să o aibă şi cei din exterior, esenţial este ca evaluarea acestora să fie sim
