"Premierul Calin Popescu Tariceanu a convocat ieri, la Palatul Victoria, o sedinta extraordinara a Consiliului pentru Coordonarea Implementarii Strategiei Nationale Anticoruptiei. Am putea spune ca, prin actiunea de ieri, premierul si-a asumat prerogative care au fost pana acum - si sunt in continuare - ale lui Traian Basescu. Un premier care face pe presedintele. Ce se intampla insa cu presedintele propriu-zis? Presedintele propriu-zis are treaba! Se ocupa cu drumul de pe Valea Oltului! Cu ceva care e de competenta stricta a premierului." Premierul Calin Popescu Tariceanu a convocat ieri, la Palatul Victoria, o sedinta extraordinara a Consiliului pentru Coordonarea Implementarii Strategiei Nationale Anticoruptiei.

Sub sapoul acestui organism cu nume atat de alambicat, incat insasi coruptia risca sa adoarma daca s-ar gandi sa-l citeasca pana la capat, se piteste decizia premierului de a se vari in chestiunea luptei impotriva coruptiei. Nu intamplator, un ziar din vecinatatea lui Calin Popescu Tariceanu a titrat cu un aer de triumf categoric: "Tariceanu preia fraiele anticoruptiei".

Sigur, lupta impotriva coruptiei, luand locul faimoasei lupte impotriva dusmanului de clasa, e si de competenta Guvernului. Zicem e si de competenta Guvernului, deoarece, de la instalarea noii Puteri, lupta impotriva coruptiei a fost asumata, daca nu chiar confiscata, de Presedintie. Traian Basescu s-a evidentiat, in acest sens, intr-o dubla ipostaza, fiecare dintre cele doua admitand o metafora din lumea navigatiei civile si militare.

Pentru institutiile insarcinate cu lupta impotriva coruptiei, domnia sa s-a vrut un soi de impingator. Considerate ca un soi de barje - vehiculul fluvial fara motor - justitia, politia, serviciile secrete au fost zi de zi impinse de Traian Basescu. Nu cu umarul, fireste, ci cu gura.

Pentru Guvern, pentru acele institutii tentate