Pana saptamana trecuta, fortele privilegiate aflate in transeele parlamentare pareau a avea sanse bune pentru a-si impune vointa unei societati devenite pe zi ce trece mai anemica, in timp ce figurile oligarhice castigau, concomitent, in rotunjime. Basescu si Macovei urmau a fi umiliti, iar electoratul trebuia la randul sau sanctionat, refuzandu-i-se scrutinul europarlamentar prevazut pentru luna mai.
In situatia data, cetatenii descumpaniti pareau spectatori involuntari ai unui jaf petrecut chiar sub ochii lor. Reformatorii s-au mobilizat, in fine, impotriva loviturii parlamentare desfasurate parca in ralanti – incet, dar sigur. Indiferent de soarta sa, prin declansarea referendumului asupra votului uninominal Basescu a trezit din amorteala nenumarati cetateni. Decizia prezidentiala ofera posibilitatea reinnoirii clasei politice – chiar daca oferta nu este una lipsita de riscuri. Indignarea publica a crescut si datorita aparentelor iregularitati inregistrate cu ocazia votarii motiunii anti-Macovei – senatorii insistenti asupra rolului lor de proteguitori neobositi ai democratiei se dovedeau, de fapt, adepti ai legilor croite convenabil in favoarea propriilor interese, continand ca atare sanctiuni cat se poate de blande aplicate ghinionistilor prinsi cu mata in sac.
Pentru PSD, prezentele vremuri se dovedesc unele dezolante. A fost principala forta din spatele operatiunii "Goniti-l pe Basescu!", al carei succes depindea strict de viteza de actiune. Daca presedintele s-ar fi lasat facut pachet si inghesuit intr-un dulap aidoma maresalului Antonescu in august 1944, furtuna rezultata putea fi infruntata cu ajutorul mass-media obediente. Dar aceasta sansa a trecut, de-acum. Evenimentele ultimelor zile indica posibilitatea aparitiei unor reactii vehemente care s-ar putea lesne perpetua pana spre finele anului 2008, daca scrutinul ar fi amanat pana atunci. P