Aflat la Madrid, am fost găzduit la o pensiune situată peste drum de biserica în care este înmormântat renumitul scriitor renascentist Lope de Vega (1562–1635), care a susţinut, printre altele, şi lecţii-dezbateri la Universitatea Complutense. În cei 720 de ani de existenţă, lăcaşul academic a avut o pleiadă de profesori iluştri, printre care şi contemporani ca Santiago Ramón y Cajal (1852–1934), laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, ori filosoful José Ortega y Gasset (1883–1955). În fiecare dimineaţă, coboram panta lină a bulevardului, coteam spre stânga, printre buchiniştii înşiraţi lângă Parcul Retiro şi păşeam pe bulevardul larg şi înmiresmat Paseo del Prado, pe care se află Muzeul Prado, Muzeul Regina Sofia şi Muzeul Thyssen-Bornemisza: o sărbătoare pentru ochi şi suflet, cu picturi de o valoare inestimabilă, de la fantasticul Hieronymus Bosch şi excepţionalul Velázquez, până la cutremurătoarea „Guernica“ a lui Picasso. În continuare, Paseo del Recoletos mă ducea până la Plaza de Colón, al cărei pivot este statuia lui Cristofor Columb, având pe o latură Biblioteca Naţională şi Centrul cultural al oraşului, iar pe cealaltă – Muzeul Figurilor de Ceară. Biblioteca Naţională a luat fiinţă în 1711, când P. Robinet, confesorul regelui Felipe al V-lea, i-a prezentat acestuia un proiect de organizare a bibliotecii publice. Un an mai târziu, biblioteca, cu o suprafaţă funcţională de 45.000 mp şi cu un portofoliu de 8.000 de volume, a fost inaugurată, iar în 1716 a primit dreptul de depozit legal. Mi-au atras atenţia secţii, precum: Miscelánea Cervantina, cu 40.000 de cărţi şi studii privind viaţa şi opera lui Cervantes; Africa, cu periodice, cărţi şi fotografii despre acest continent; Musica (fonoteca, peste 100.000 de partituri – librete de zarzuela, manuscrise din secolele IX–XVIII ş.a.), cărţi, reviste; Incunabule şi carte rară (am răs