900 de euro pe an pe cap de locuitor - atåt înseamnă finanţarea instituţiilor publice centrale. Nota de plată este achitată, însă, doar de companii şi de cele şase milioane de salariaţi şi liber-profesionişti. Două sute şaizeci de salariaţi, de la preşedinte şi consilierii săi la portari şi stenodactilografe. Un sediu de cåteva mii de metri pătraţi, pentru care trebuie plătite facturile la energie electrică, apă ori încălzire. Maşini pentru care trebuie c
900 de euro pe an pe cap de locuitor - atåt înseamnă finanţarea instituţiilor publice centrale. Nota de plată este achitată, însă, doar de companii şi de cele şase milioane de salariaţi şi liber-profesionişti.
Două sute şaizeci de salariaţi, de la preşedinte şi consilierii săi la portari şi stenodactilografe. Un sediu de cåteva mii de metri pătraţi, pentru care trebuie plătite facturile la energie electrică, apă ori încălzire. Maşini pentru care trebuie cumpărat combustibil, musafiri de rang înalt pentru care se organizează recepţii fastuoase, frecventele deplasări în străinătate şi lista ar putea continua. În 2008, Palatul Cotroceni va avea cheltuieli de 29,2 milioane de lei (puţin peste opt milioane de euro), 27,5 milioane din aceşti bani provenind de la contribuabili. Adică circa 1,25 lei sau 33 de eurocenţi pe cap de romån. De două ori mai puţin decåt îl costă Casa Albă pe fiecare american sau Palatul Elysée pe fiecare francez şi de nu mai puţin de treisprezece ori mai puţin decåt scoate din buzunar fiecare italian pentru preşedinţia de la Roma.
La prima vedere, suma alocată lui Traian Băsescu şi subalternilor săi nu e mare. Dacă însă luăm în calcul diferenţele dintre Romånia şi ţările din Vest în ceea ce priveşte PIB per capita şi bugetul public, ne-am putea schimba părerea. Dar adevărata problemă nu este că Preşedinţia SUA consumă, pe cap de locuitor, doar de două ori mai mult decåt Cotro
