Băncile au intrat în vizorul guvernelor din mai multe ţări central şi est-europene care se gândesc să le taxeze suplimentar, doar în România discuţiile oficiale pe marginea acestui subiect fiind evitate până în prezent.

Raţiunea de la care s-a pornit în cele mai multe cazuri a fost aceea că băncile care au beneficiat în ultimii doi ani de sprijin financiar din partea statului trebuie să contribuie acum la refacerea economică a ţărilor respective.

Cum în România nu a fost nevoie ca statul să intervină pentru salvarea vreunei bănci, taxarea suplimentară a instituţiilor financiare nu are acelaşi fundament.

Există însă voci care suţin contrariul. "Băncile au beneficiat direct de resursele din economie, din societate şi este necesar ca acestea să aibă un comportament etic, să fie responsabile din punct de vedere social şi să ajute la relansarea economică a comunităţii din care fac parte, inclusiv prin suportarea unor costuri suplimentare", susţine profesorul de finanţe Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice.

Până acum doar Ungaria a adoptat proiectul de lege privind taxarea suplimentară a băncilor, în timp ce în Polonia şi Austria proiectul se află în stadiul de propunere a primului-ministru.

România este singura ţară din regiune în care autorităţile au evitat discuţiile oficiale pe tema impozitării suplimentare a băncilor, în timp ce în Ungaria, Austria şi Polonia propunerile pe marginea acestui subiect se află în diferite stadii de implementare, iar în Cehia şi Slovacia au existat iniţiative similare care au fost respinse în cele din urmă.

Pe plan local discuţiile privind introducerea unei taxe speciale plătită de bănci au fost firave şi s-au purtat doar la nivel informal, dar economiştii apreciază că o asemenea măsură nici nu ar fi tocmai potrivită într-o perioadă în care instituţiile de cred