În ciuda creşterilor economice record din ultimii ani, numai unul din doi români are şi apă curentă şi canalizare

Densitatea de drumuri publice era în 2005 de 33 km la 100 de km pătraţi, de trei ori sub media UE din 2003

România ar putea ajunge peste 12 ani la nivelul mediu al Uniunii Europene de acum doi ani, şi asta numai dacă cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri europene, vor fi asimilate integral, conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României (SNDD). Data-ţintă din SNDD diferă foarte mult de cea prezentată săptămâna trecută mai întâi de către Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, şi apoi de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, care susţin că în 2020 vom fi a şaptea mare economie din UE.

Creştere vs. dezvoltare

Diferenţele apar din cauza instrumentelor de măsură. În timp ce SNDD are în vedere indicii de dezvoltare durabilă, care derivă din trei mari capitole: economia, societatea şi capitalul natural, premierul a prezentat numai doi indici, PIB-ul şi salariul. Altfel spus, în ciuda unui PIB pe cap de locuitor de circa 6.400 de euro anul acesta, în continuare numai unul din doi români are acces la apă şi la canalizare simultan, în timp ce 32% din populaţia României nu are acces la nici una dintre ele.

În ciuda ritmului de creştere economică de peste 5% de câţiva ani buni, România nu are un sistem de autostrăzi, un sistem de cale ferată performant sau o agricultură adusă la nivelul secolului XXI. România avea (şi situaţia nu s-a schimbat prea mult) la nivelul anului 2005 o densitate a drumurilor publice de 33,5 km la 100 de km pătraţi, adică de trei ori mai puţin decât media UE din 2003, de 110,1 km.

Fondurile europene, butonul de „turbo“ al dezvoltării

Butonul de “turbo” la care se poate apela în calitate de membru al UE sunt fondurile europene. Cele 19,6 miliarde d