Îşi spun freegani şi consumă puţin. Minim. Mănâncă din tomberoanele supermarketurilor, se îmbracă cu hainele părinţilor sau bunicilor, lucrează doar cât este necesar. E o lume bizară, pe care nu mulţi o acceptă, dar o lume situată dincolo de lăcomie, conformism, consum nesăbuit.
1 /.
Dacă îi vezi cu nasul afundat în tomberon, te-ai gândi că sunt muritori de foame, cerşetori. Dar, dacă îi întrebi ce fac, te vor chema lângă coşul de gunoi şi îţi vor arăta ce e în el: fructe şi legume intacte, făinoase şi alte alimente cu care ai putea pune liniştit oala cu apă la foc. Iar, dacă ţi-ar servi ciorba fără să îţi spună de unde au luat ingredientele, ai mânca-o exact ca într-un restaurant.
Carnea nu-i interesează. Lactatele, ouăle - la fel. Freegan este un cuvânt care vine de la "free" (liber) şi vegan (veganismul exclude folosirea animalelor pentru mâncare sau alt scop). Sunt freegani full-time şi freegani part-time. Primii sunt foarte puţini, al doilea grup este mai mare. Cel puţin aşa spune un austriac care a încercat această viaţă şi crede că face un lucru util pentru Glob.
Aruncatul mâncării - deprindere de capitalist
"Visez să am un Ferrari", glumeşte Felix Hnat, un austriac de 27 de ani care a povestit pentru evz.ro câteva dintre "deliciile" vieţii de freegan.
"A fost o glumă", aduagă el imediat. "Cea mai mare dorinţă a mea ar fi o lume mai paşnică, cu mai puţine războaie, fără violenţă, mai puţine maşini, fără animale ucise aiurea, un mediu sustenabil şi căi alternative de organizare economică".
E un vis măreţ, expus între două partide de "diving" prin gunoaie. Adică de căutat mâncăruri în tomberon. Îl întrebăm cum îl privesc oamenii când face asta. "Nu e mare lucru. Oamenii îndrăgesc ideea, deoarece, chiar dacă şi ei sunt consumatori, multora nu le place această deprindere din capitalism, de a arunca lucrurile",
