Jurnalul National prezinta in exclu­sivi­tate rechizitoriul procesului Po­gro­mului de la Iasi din iunie 1941. Pro­cu­rorii Parchetului Curtii Bu­cu­resti au instrumentat la acea vreme o an­cheta in care au audiat sute de per­soane. Zeci de inculpati au fost con­damnati pentru faptele lor, rele­van­te fiind insa cele descrise in peste 60 de file ale dosarului cu numarul 5.260 din 1947. Din paginile rechizi­to­riului aflam ce a declansat tragicele eve­nimente de acum 70 de ani. "Gu­vernul si autoritatile de la Iasi au orga­ni­zat o retea de zvonuri, ca acelea ca evreii sunt vinovati de toate insucce­sele, fiindca ei ar comunica cu arma­t­ele sovietice prin radio", se arata in rechizitoriu. "Acestia sunt banuiti ca ar efectua semnalizari luminoase in timpul noptii pentru a dirija avioanele sovietice spre obiectivele ce trebuiesc bombardate. In urma anchetei s-a dovedit falsa aceasta ipoteza", se mai arata in document. Toti cei banuiti ca ar fi pactizat cu dusmanul sunt adusi la Chestura Politiei. Pe 29 iunie 1941, dupa ora 13:00, curtea Chesturii se umple pana la refuz. In timp ce se da o alarma aeriana se deschide focul asupra miilor de evrei adunati acolo. Au cazut sub ploaia de gloante barbati si femei, unele chiar cu copii in brate. Macelul a durat pana catre seara, cand in urma unui ordin putinii supravietuitori sunt incolonati si dusi in Gara, paziti de militari romani si germani. Acolo, majoritatea au fost jefuiti, fiindu-le smulsi dintii din aur sau taiate degetele cu inele. Cei care au supravietuit masacrului din curtea Chesturii au fost imbarcati alaturi de alti evrei culesi din oras in ceea ce avea sa se numeasca "trenurile mortii". In unele va­goa­ne destinate transportului anima­lelor au fost urcati 140 de oameni, desi capacitatea normala era de doar 45.

Ancheta Parchetului Curtii Bu­cu­resti privitoare la pogromul de la Iasi dezvaluie fapte de n