Gazul de sub permafrostul marin a început să urce la suprafaţă pe fondul schimbărilor climatice. Încălzirea globală a făcut ca solurile îngheţate de sub Marea Est-Siberiană să se dezgheţe. Gazele cu efect de seră sunt eliberate în atmosferă. În Marea Siberiei, metanul stocat mii de ani sub permafrostul marin este eliberat în atmosferă, potrivit revistei de specialitate „Maxisciences“. Conform echipei de cercetare care a făcut descoperirea, acest fenomen ar putea fi o consecinţă a încălzirii climei.

Creşterea temperaturilor medii globale din ultimii ani a contribuit la topirea permafrostului (strat de sol şi de roci care, în mod normal, nu se dezgheaţă nici în timpul verii).

Igor Semiletov, cercetător la Institutul Oceanologic din Vladivostok, a precizat că, în situaţia în care, fenomenul continuă, “emisiile de metan ar putea avea consecinţe grave asupra climei”.

Metanul face parte, ca şi dioxidul de carbon, din categoria gazelor cu efect de seră. Metanul însă este mai puternic decât gazul carbonic. 

Cercul vicios al topirii permafrostului

Igor Semiletov împreună cu echipa sa au cercetat 22.000 de kilometri de coastă siberiană pentru a calcula concentraţiile de metan din atmosferă, dar şi starea apelor mării. Rezultatele au fost prezentate cu puţin timp în urmă în cadrul unei reuniuni a Uniunii americane de Geofizică, la San Francisco.

Nivelul apelor mării a crescut în ultimele decenii, ceea ce a determinat o scufundare a permafrostului. În plus, temperatura medie a apelor este acum mai mare decât cu ceva timp în urmă.

 “Prin urmare, permafrostul submarin s-a încălzit, temperaturile atingând chiar -1°C. Aceasta înseamnă că este foarte, foarte aproape de a se dezgheţa”, a precizat Igor Semiletov. Cantităţi însemnate de metan ies la suprafaţă şi sunt emanate în atmosferă