Miscarea separatista basca ETA a dat ieri un nou comunicat pe tema incetarii violentelor, care in linii generale a reluat ceea ce anuntase cu o zi inainte, dar a insistat pe ideea rezolvarii prin dialog a dosarului basc. Concret, ETA solicita Spaniei si Frantei "sa nu puna obstacole in calea procesului democratic" initiat in Tara Bascilor si "sa dea dovada de vointa in gasirea unei iesiri negociate pentru conflictul intern basc". Un proces de pace "lung si dificil", care ar putea pune capat celor 38 de ani de violente teroriste in Spania, s-a deschis ieri in Tara Bascilor, unde nationalistii radicali au decis sa incerce obtinerea autonomiei prin mijloace politice. Dupa primul comunicat facut miercuri de trei militanti ETA, cu fetele acoperite, intre care o femeie, cea care a citit textul in spaniola si euskera (basca), in care se anunta un armistitiu pe termen nelimitat din partea organizatiei separatiste, clasa politica si presa spaniola erau impartite intre "speranta" si "prudenta", alimentate de doua precedente esecuri de dialog cu ETA. In versiunea completata, publicata in cursul noptii de miercuri spre joi, ETA a chemat la unire "toate sectoarele societatii basce" pentru a se implica in procesul de pace, primul pas fiind incetarea focului care intra in vigoare vineri, la ora 00,00 (23,00 GMT). Necunoscutele viitorului Raman destule necunoscute referitoare la detaliile calendarului procesului de pace, cat si la rolul pe care il va avea partidul interzis, Batasuna, bratul politic al ETA. Presedintele guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, care a facut din pacea in Tara Bascilor prioritatea mandatului sau, a chemat la unitate fortele democratice din tara, iar Mariano Rojoy, liderul principalului partid de opozitie, Partidul Popular, i-a oferit sprijinul sau "cu doua conditii": sa nu se plateasca un pret politic "teroristilor" si "statul de drept, sec