Poluarea, pescuitul intensiv şi schimbările climatice au provocat dezechilibre în dezvoltarea speciilor marine. Peştii de mici dimensiuni au ajuns să fie prea mulţi şi nu se mai pot hrăni

Poluarea, pescuitul intensiv şi schimbările climatice au provocat dezechilibre în dezvoltarea speciilor marine. Peştii de mici dimensiuni au ajuns să fie prea mulţi şi nu se mai pot hrăni suficient cât să se dezvolte normal.

Peştii răpitori, precum şi păsările sau mamiferele marine consumă peştii mici "debilizaţi" şi slăbesc văzând cu ochii. Specialiştii americani spun că au făcut 47 de studii pentru a determina cu certitudine impactul hranei asupra vieţuitoarelor marine.

Surpriza lor a fost că, deşi prădătorii mănâncă aproximativ aceleaşi cantităţi de hrană, ei nu primesc substanţele nutritive de care au nevoie.

Prin urmare, din cauza omului, chiar şi peştii au ajuns să consume "junk food", adică o mâncare care le umple stomacul, dar nu-i hrăneşte. Dar, spre deosebire de oamenii care mănâncă astfel, peştii şi păsările nu se îngraşă, ci slăbesc.

Pescuitul intensiv al codului şi poluarea apelor oceanice cu medicamente şi produse cosmetice au deteriorat grav ecosistemele marine, provocând mutaţii ireversibile în lumea vie

Peşti hiperactivi, broaşte stupide sau şoricei fără frică. Aşa arată consecinţele poluării. Natura nu mai rezistă agresiunilor omului, avertizează New Scientist.

Pescuitul intensiv şi schimbările climatice au pus păsările, peştii răpitori şi mamiferele marine la regim. Hrana lor a devenit similară cu ceea ce oamenii numesc "junk food", în sensul că, deşi este multă, e foarte puţin hrănitoare.

Michael Fogerty, specialist în piscicultură la Serviciul American al Pescăriilor Marine, explică rezultatele celor 47 de studii despre impactul hranei asupra vieţii marine.

Cum ajung peştii