Creştini din toată ţara vin la Sâmbăta de Sus pentru rugăciune şi reculegere. Zidită în secolul XVII, Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu" este pricipalul punct de atracţie turistică din Ţara Făgăraşului şi atrage mii de pelerini de Paşte.

Situată pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila mănăstirea a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii" şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxismului, fiind distrusă complet, în anul 1785. Călugării au pus aici bazele şi unui bogat muzeu de icoane pe sticlă şi lemn, obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice şi unei biblioteci cu o valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise. În atelierul de pictură pe sticlă se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale pe sticlă. Este cea mai importantă şcoală de pictură din ţară

Tot în incinta mănăstirii a fost înfinţat şi un centru ecumenic denumit „Academia de la Sâmbăta", proiectat pentru a găzdui şi organiza congrese şi întâlniri ale întregii crestinătăţi. Acum, lăcaşul ortodox este cel mai puternic şi mai bine organizat din Ardeal, având 40 de călugări. O importanţă deosebită o are şi fântâna „Izvorul Tămăduirii", atestată documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesă din incinta mânăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut şi ţesut multe întâmplări miraculoase şi legende. Călugării şi cei care aleg să-şi găsească liniştea la Mănăstirea Sâmbăta se aşează adesea pe malul lacului din curtea mănăstirii, ce adăposteşte zeci de exemplare de păstrăvi

La Sâmbăta a fost stareţ şi Arsenie Boca, Sfântul Ardealului. Numele luni atrage an de an la mănăstire zeci de mii de credincioşi. La Sâmbăta, slujba de Înviere începe la ora 0.00. Există sisteme de sonorizare,